Laura Sgârcitu, CSR Coca - Cola HBC România: este importantă cauza în care te implici şi cum rezonezi cu ea

1. Care sunt temele majore de interes pentru compania dvs. în materie de responsabilitate socială de corporaţie?
În 2007, Coca-Cola Hellenic a adoptat dezvoltarea durabilă ca parte a strategiei de afaceri, iar din 2008 a fost listată în Indexul de Sustenabilitate Dow Jones (Global şi STOXX), plasându-se în topul procentual de 10% al companiilor sustenabile la nivel global. Grupul Coca-Cola Hellenic este singura companie europeană de băuturi răcoritoare inclusă în acest index. Temele majore ale Coca-Cola HBC România, aceleaşi cu ale Grupului Hellenic, din care facem parte, sunt: gestionarea durabilă a resurselor de apă, economisirea energiei, recuperarea şi reciclarea ambalajelor, sănătatea consumatorilor noştri, dezvoltarea angajaţilor, implicarea furnizorilor în deciziile de afaceri şi implicarea comunităţilor locale în proiectele destinate lor.

2. Companiile noastre au în comun mai multe priorităţi în dezvoltatea durabilă. Una dintre ele este folosirea eficientă a resurselor de apă. Aţi putea enumera câteva bune practici ale Coca-Cola HBC în acest domeniu?
Strategia Coca-Cola HBC România, ca parte a Grupului Coca-Cola Hellenic, se bazează pe direcţiile strategice dezvoltate la nivel de Grup, pe situaţia şi provocările specifice şi pe angajamentul asumat în cadrul CEO Water Mandate. Ne concentrăm eforturile pentru:

  • asigurarea sustenabilităţii extracţiei de apă;
  • reducerea consumului de apă în operaţiunile noastre;
  • tratarea apei uzate în proporţie de 100%;
  • colaborare cu furnizorii şi alte părţi interesate pentru a reduce consumul indirect de apă;
  • încheierea de parteneriate pentru protejarea cursurilor de apă locale.

În perioada 2009-2010 Coca-Cola HBC România a realizat studii hidrogeologice ample privind alimentarea surselor de apă multianuale precum şi calitatea acestora. Studiile au arătat faptul că ne putem baza pe resurse de apă suficiente pentru dezvoltarea durabilă cu o perspectivă de cel puţin 20 de ani. Studiile iau în calcul, printr-o abordare multianuală, mai mulţi factori: climatici, pedologici, hidrologici, geologici, izotopici şi chimici.
Pe baza acestor evaluări şi analize, echipa de management a fiecărei fabrici elaborează un plan de abordare a provocărilor critice identificate la nivelul bazinului hidrografic. Acest plan ia în calcul aspecte precum vulnerabilităţile hidrogeologice şi capacitatea de gestionare a autorităţilor locale. Toate fabricile noastre din România au elaborat planuri de gestionare corespunzătoare a surselor de apă.

3. Ce proiecte importante a iniţiat Coca-Cola HBC anul acesta?
Viziunea noastră este de a dezvolta programe multianuale cu partenerii noştri, mai degrabă decât de a iniţia noi proiecte. Un exemplu în acest sens vi l-am descris mai jos, un program care a început în 2007 şi care continuă şi acum, cu diverse declinări şi extinderi.

4. Multe voci susţin că în România nu prinde voluntariatul. Ce puteţi spune din perspectiva propriilor experienţe în proiectele de CSR?
Eu văd lucrurile un pic diferit. Atâta vreme cât doar pe la partenerul nostru strategic, Tăsuleasa Social, în proiectele noastre au trecut deja peste 5000 de voluntari, iar aproape 200 dintre angajaţii noştri participă anual în câte un proiect de voluntariat, lucrurile nu stau chiar atât de rău. Este evident că e importantă cauza în care te implici şi cum rezonezi cu ea. Cred că e o problemă de deficit de comunicare, dacă lumea ar şti mai multe despre activitatea ONG-urilor, s-ar implica mai mult.

5. O altă legătură cu domeniul auto - aveţi un program intern de condus ecologic şi responsabil, dedicat şoferilor angajaţi ai Coca-Cola HBC. În ce constă acest program şi ce rezultate aţi obţinut?
Siguranţa şi eficienţa activităţilor de transport reprezintă un aspect prioritar pentru Coca-Cola HBC Romania. Am dezvoltat şi aplicăm programele „EcoDriving” şi „Grija faţă de mediu începe cu maşina ta” pentru toţi angajaţii noştri, conducători auto, promovând condusul responsabil şi ecologic. Siguranţa rutieră reprezintă o preocupare deosebită pentru noi. În 2011 nu am înregistrat niciun accident rutier fatal .Prin intermediul programului de condus preventiv şi ecologic (Eco and Safe Driving) şi al altor iniţiative, am redus numărul de accidente şi am evitat emisia a cel puţin 60 de tone de CO2 din 2010 până în prezent.

6. Din 2008, pe fondul instalării recesiunii globale, bugetele şi acţiunile de CSR s-au diminuat. Ce s-a întâmplat la voi în companie? Ne puteţi da un exemplu de proiect derulat în România care a supravieţuit crizei, aducând şi rezultate satisfăcătoare echipei voastre?
Având în vedere că ne implicăm în programe care se întind pe mai mulţi ani ne asigură modalitatea de a le continua şi cu bugete uneori mai restrânse. Te extinzi sau nu, atât cât poţi, găseşti modalităţi mai creative de a lucra etc.
Ne propunem crearea unor nuclee educate, responsabile şi active ale societăţii civile. Acest proiect amplu a început în 2007 în parteneriat cu Tăsuleasa Social, Asociaţia Salvaţi Dunărea şi Delta şi Mai Mult Verde prin programul Verde 003. De-a lungul a trei ani, proiectul a “luat în custodie” cursul apei Dorna de la izvor până la vărsare, urmărind două dimensiuni: o dimensiune educaţională şi de voluntariat, respectiv o dimensiune practică, de ecologizare, curăţare şi împădurire.

Totalizând peste 5.000 de ore de pregătire a 500 de tineri din 65 de licee, proiectul a fost gândit să le ofere acestora cunoştintele necesare conducerii unei echipe în perspectiva punerii bazelor unei organizaţii non-guvernamentale, şi anume: notiuni de voluntariat, implicare civică, responsabilitate socială, interacţiunea actorilor sociali (organizaţii non-guvernamentale, autorităţi, companii).

În 2010, în continuarea proiectului educaţional Verde 003, în parteneriat cu Tăsuleasa Social, am iniţiat la Poiana Negri Pasaportul Verde, o reacţie la poluarea repetată a albiilor de râu datorată aruncării deşeurilor de ambalaje. Paşaportul Verde, desfăşurat între 15 martie şi 30 iunie 2010, şi-a propus să contribuie la schimbarea mentalităţilor cu privire la colectarea separată a deşeurilor în zona Poiana Negri, judeţul Suceava. În cadrul proiectului au fost implicaţi peste 200 de tineri, cea mai mare parte dintre aceştia fiind elevi la liceul din Dorna Cândrenilor şi 250 de angajaţi Coca-Cola HBC România. Elevii din Dorna Cândrenilor au participat, timp de patru luni, la un program de training în campusul Tăsuleasa Social, unde au învăţat despre importanţa protejării mediului, despre turismul responsabil şi despre obiectivele turistice din această zonă: Parcul Naţional Călimani şi Rezervaţia Geologică 12 Apostoli. Pentru a-i încuraja să fie mândri de zona în care locuiesc şi sã ajute localităţile lor să rămână curate, Tăsuleasa Social a amenajat împreună cu ei, în cadrul proiectului Paşaportul Verde, un traseu turistic până la Rezervaţia 12 Apostoli. Tinerii au desfăşurat pe parcursul celor patru luni o campanie locală de informare în Poiana Negri şi le-au vorbit sătenilor despre consecinţele depozitării deşeurilor în apă şi despre avantajele reciclării. La sfârşitul proiectului, peste 90% dintre localnici reciclează plasticul iar modelul propus de Tăsuleasa Social a fost preluat deja de autorităţile din Lunca Ilvei, judeţul Bistriţa-Năsăud.

În acelaşi timp am deschis într-o fostă fabrică (Cristalina) un Centru de Educaţie în care tinerii află de la voluntarii Tăsuleasa şi de la angajaţii Parcului Naţional Călimani cum se face turism în mod responsabil şi care sunt valorile culturale şi de biodiversitate ale zonei. Pe lângă acestea, ei mai dobândesc cunoştinte despre protecţia resurselor de apă şi relaţia om-natură. Din iunie 2010, peste 1.200 de copii au trecut pragul acestui centru.

În 2011, în continuarea proiectului, am construit în campusul lor de la Piatra Fântânele al Asociaţiei Tăsuleasa Social o Pădure Pedagogică, unde tinerii primesc informaţii despre diverse specii de plante şi animale, unde pot vedea o modalitate naturală de filtrare a apei şi pot participa la acţiuni destinate să le arate relaţia dintre om, pădure şi apă. Până acum peste 2.000 de copii au participat la sesiuni de pregătire la Centrul de Educaţie şi în Pădurea Pedagogică.

Laura Sgârcitu a absolvit Facultatea de Chimie Industrială a Universităţii Tehnice "Gh. Asachi" din Iaşi şi a urmat cursurile Academiei Internaţionale de studiul Istoriei, Culturii şi Religiilor din Bucureşti.

A fost director vânzări la Steilmann Bukarest, director resurse umane la Trylon TSF, iar din 2003 lucrează pentru Coca-Cola HBC România. Din 2007 a preluat elaborarea şi implementarea strategiei de responsabilitate socială a Coca-Cola HBC şi a derulat proiecte care au fost recompensate cu numeroase distincţii internaţionale : Campania Anului şi Medalia de Onoare - International Business Awards (Stevie Awards), Aur - Liga Profesioniştilor Americani în Comunicare, Certificat de Excelenţă- SABRE Awards (The Holmes Group), nominalizări Chartered Institute of Public Relations Excellence Awards (CIPR) şi International Public Relations Association Golden Awards.