Rezultate științifice românești cu posibile aplicații directe în industria auto - un interviu cu Dr. Paul A. Gagniuc

La sfârșitul lunii august, în Aula Mare a Academiei Române, a fost anunțată o remarcabilă descoperire științifică românească cu posibile aplicații în domeniul auto și nu numai. Lucrarea științifică ce prezintă pe larg aceste rezultate îl are in prim-plan pe consultantul Groupe Renault România, domnul profesor Paul Gagniuc de la Universitatea Politehnică București. Dr. Gagniuc a și primit recent Premiul de Excelență în cadrul congresului anual al Asociației Medicale Române, iar noi ne-am decis să vorbim cu dumnealui despre aceste rezultate excepționale.

Dr. Paul A. Gagniuc – consultant Groupe Renault România.

În ce constă lucrarea publicată în Biosensors and Bioelectronics?

Lucrarea prezintă prima hartă a activității electrice de la suprafața pielii la om. O astfel de hartă este și un nou tip de marker biologic non-invaziv. Mai mult de atât, se prezintă o a doua hartă a activității electrice în condițiile de boală. Astfel, lucrarea examinează existența unei diferențe între subiecții normali și subiecții diabetici, lucru care poate permite în viitorul apropiat o predicție a debutului diabetului zaharat cu ajutorul acestui nou tip de marker biologic.

Ce înseamnă în acest caz o predicție?

O predicție merge pe principiul că dacă știi, poți acționa înainte de declanșarea bolii printr-o activitate de prevenție. În cazul diabetului zaharat, principala măsura de prevenție care se poate lua înainte de declanșarea bolii ar ține aproape exclusiv de nutriție.

Cum poate fi corelată această descoperire cu Groupe Renault România?

Sistemul descris în Biosensors and Bioelectronics nu se limitează doar la aplicațiile medicale. Senzorii aferenți proiectului « Vesta », căci așa se numește, pot fi folosiți în multe domenii. Poate că senzorii nu sunt atât de importanți, ci mai degrabă felul în care sunt procesate/analizate datele care vin de la aceștia. În discutiile amicale, am vorbit de multe ori cu domnul Valentin Jipa (director Renault Services Roumanie) despre o posibilă tehnologie nouă legată de semnături bioelectice cu aplicații în automatizările pentru domeniul auto. În mare, ar fi vorba despre o tehnologie care să recunoască semnătura metabolică a proprietarului atunci când acesta se apropie de automobil. O astfel de tehnologie nu există și are o problemă teoretică fundamentală: Ce se întâmplă atunci când 100 de oameni sunt prezenți pe lângă automobil? Poate un astfel de sistem să izoleze biosemnătura proprietarului într-o aglomerație? Care ar fi probabilitatea de confuzie sau în cât timp ar fi sistemul sigur de prezența proprietarului? Acestea sunt întrebările grele la care se poate răspunde doar prin experimentare și perfecționare. Dacă va funcționa, acesta ar fi un cadou fantastic pentru prietenii și colaboratorii mei din Groupe Renault România.

Rezultat românesc: prima hartă a activității electrice a pielii la om. (a) vedere din față, (b) vedere din spate.

La cat s-ar ridica costurile pentru un astfel de sistem?

În cazul în care un astfel de sistem ar fi perfecționat, uzinele Dacia ar cheltui undeva la 50 de bani/automobil, chiar poate mai puțin de atât. În mod teoretic, munca grea nu ar fi făcută de senzor, ci de calculatorul de bord.

În Groupe Renault România și nu numai se vorbește foarte des despre Artificial Intelligence. Vor fi folosite noile metode bazate pe AI în această abordare?

Mă gândesc cu tristețe la cât de dezamăgiți vor fi oamenii care vor inventa primul AI, probabil vor trece neobservați în istorie din cauza acestei deturnări de terminologie. Aici vorbim de rețele neurale care sunt clasificatori de informație cu adaptare în prealabil la mediu și cam atât. Foarte multe companii folosesc termenul de AI în mod eronat pentru că sună bine. Însă suntem încă departe de AI și ar fi nedrept să folosim termenul față de cei care pe viitor vor inventa o inteligență artificială. Din nefericire, termenul s-a propagat în mediul internetului și nu mai poate fi oprit. Referitor la întrebare, rămâne de văzut dacă se vor folosi rețele neurale pentru acest sistem. În general, deși sunt deosebit de importante, rețelele neurale nu reprezintă soluția tuturor problemelor de pe pământ.

În ce fel ați reușit să introduceți metodologia matematicii în medicină?

În mod riguros, metodele statistice sunt folosite în studiile medicale de pe la începutul anilor 1950, însă metodele vechi duc la concluzii vechi. Fiecare studiu medical modern are nevoie de abordări experimentale noi sau de metode matematice noi sau mai puțin cunoscute pentru a captura o concluzie pertinentă în partea clinică. Cred cu tărie acest lucru. În trecut m-am axat pe metode originale tocmai pentru a evita riscul de a publica maculatură.

Ce a însemnat premiul de Excelență în Știință acordat de Asociația Medicală Română?

Asociația Medicală Română este cea mai veche intituție medicală din țară, chiar mai veche decât Academia Română. A fost fondată de Davila, Kretzulescu și Polizu în 1857. Premiul acordat de Asociație vine ca o recunoaștere a activității științifice desfășurate de ani de zile, ani în care am folosit metode originale de analiză în contextul la care se pretau. Este cel de-al doilea premiu de excelență pe care l-am primit din partea stimatei instituții medicale.

Ce efecte a avut această contribuție remarcabilă?

În cazul publicației din Biosensors and Bioelectronics, sper să vedem efectele pe viitor deoarece publicația a apărut în urmă cu două săptămâni. Principalul efect ar fi un interes crescut în comunitatea științifică pentru repetabilitate și pentru bioelectricitate. Domeniul electrofiziologiei a fost pe larg explorat acum câteva zeci de ani în urmă, iar intreresul pentru cercetările în electrofiziologie a fost din ce în ce mai mic și cercetările s-au întrerupt acum câteva decenii. Odată cu noile tehnologii, în principal a calculatorului, multe dintre vechile domenii de interes devin din nou populare în știință.

De cât timp durează și în ce constă colaborarea dumneavoastră cu Groupe Renault România?

Cu Groupe Renault România am o activitate de consultanță pe partea de algoritmi pentru aplicații software de automatizare; există, de asemenea, și o relație de prietenie, ambele având o vechime deja de 2 ani. Groupe Renault România a acționat înaintea vremurilor pentru a automatiza multe din procesele care țin de partea de Intelligence: de la algoritmi informatici implementați în diferite medii de programare software și aplicații de tip robot, până la medii de vizualizare a datelor cum ar fi SpotFire și alte platforme. Partea deșteaptă a acestei acțiuni constă în faptul că grupul nu apelează la diferite firme software, ci mai degrabă face o producție in-house pentru conservarea know-how-ului și a resursei umane existente. Astfel, directorul Renault Services Roumanie, Valentin Jipa, a avut o viziune strategică extraordinară prin înființarea unui Centru de Excelență funcțional care în timp va prelua majoritatea sarcinilor de automatizare pentru activități redundante. În viitorul apropiat această strategie va economisi sume uriașe de bani și va atrage foarte multe activități din interiorul grupului în polul românesc.

Din câte cunosc, colaborarea dvs. cu Groupe Renault România este legata de departamentul de Intelligence sau CMIC (Customer and Market Intelligence Center). În ce măsură activitatea dvs. academică se intersectează cu activitatea de consultanță din departamentul Intelligence, Renault Services Roumanie?

În CMIC am găsit, spre surprinderea mea, nu doar oameni tehnici de calibru, ci oameni de știință riguroși în adevăratul sens al cuvântului. Printre membrii CMIC am găsit oameni cu calități pe care mă aștept să le găsesc în mediul academic. Astfel, compatibilitatea tehnică cu membrii CMIC a fost imediată. Atunci am realizat că multinaționalele au atras masa critică de oameni inteligenți din țară. Aceasta este principala observație pe care am făcut-o în timpul colaborării de până acum cu grupul.

Cum reușiți să vă împărțiți timpul pentru toate astea?

Cu mare greutate reușesc să îmi împart timpul, însă colaboratorii din grup sunt deosebit de ințelegători. Dr. Liviu Ion, manager CMIC, spre exemplu, înțelege foarte bine provocările aduse de o astfel de colaborare întrucât în trecut a predat cursuri universitare o perioadă lungă de timp la ASE. Grupul a înțeles foarte bine importanța metodelor și abordărilor informatice noi, cât și latura umană a celor care se ocupă de aceste abordări. Aici pot sa va spun multe. În cadrul Renault Services Roumanie am întâlnit oameni de acțiune deosebit de open-minded. Unul dintre aceștia este chiar domnul director Valentin Jipa care aplică un management de tip occidental și o politică de tip Google sau Microsoft, în care oamenii sunt liberi să facă ce doresc atâta timp cât dau rezultatele promise și aduc plus valoare grupului.