Cum să îmbini pasiunea pentru cifre cu cea pentru voluntariat

Despre Vlad și implicarea sa în multe proiecte de suflet prin care să-i ajute pe cei mai puțini norocoși am auzit multe lucruri frumoase, așa că am fost curioși să aflăm de la el cum împacă pasiunea pentru cifre cu cea pentru acțiunile de voluntariat.

Numele meu este Vlad Răzvan Coman, am 28 de ani, am absolvit Facultatea de Științe Economice și Drept din cadrul Universității din Pitești (specializările: Finanțe și Bănci; Economie și Finanțe Europene; Cariere Juridice) și fac parte din echipa Diviziei Financiare a Groupe Renault România. Povestea mea a început la 1 martie 2016 cu un stagiu de practică de un an în cadrul departamentul Operațiuni Contabile și Consolidare. După perioada de stagiu, mi s-a oferit șansa să rămân în echipa financiară ca angajat, am acceptat provocarea și iată că sunt aici de aproape cinici ani.

Să lucrezi în lumea financiară a fost prima ta opțiune sau pur și simplu aici te-au purtat viața și alegerile?

Sunt o persoană meticuloasă, căruia îi place ca totul să iasă perfect ”cu 4 zecimale după virgulă”, de aici și înclinația spre cifre. Mă ghidez după propriile principii iar unul din ele spune că: ”este important să începi de jos și să nu sari nicio etapă, ca în momentul în care ajungi sus să știi cum să te comporți cu cei din jur și să fii un exemplu pentru ceilalți, în viața de zi cu zi și în meseria ta”. Drept urmare, am făcut de toate, de la distribuția de flyere, promoter produse, lucrător comercial la stagii de practică în bancă și în diverse firme, marketing advisor, operator de date, ca în final să ajung să profesez în domeniul în care mi-am dorit și m-am specializat și anume cel financiar.

Care sunt provocările cu care te confrunți în meseria ta?

Spectrul provocărilor în meseria mea de economist este destul de larg, de aceea aș sublinia doar faptul că în era digitalului și în contextul în care ne aflăm, este o provocare să transpui cifrele într-un mod automat / în analize ”user-friendly” pe înțelesul tuturor. Acest lucru este însă necesar pentru a avea o vedere cât mai în ansamblu asupra situației financiare în care ne aflăm, pentru a ține totul sub control și pentru a reuși să avem o previziune asupra direcției în care ne îndreptăm.

Am aflat câte ceva despre viața ta profesională. Ne poți spune mai multe despre pasiunile tale?

Sunt pasionat de psihologie, fotbal și ciclism și îmi place să petrec timp în inima naturii. De aceea, de fiecare dată când am ocazia la final de weekend, încerc să evadez la munte, departe de agitația cotidiană, „să-mi reîncarc bateriile”.

Cum a început povestea ta ca voluntar?

De cinci ani sunt voluntar în „Asociația Dăruim Zâmbete - Zâmbete Colorate”. M-am alăturat cauzelor susținute de către această asociație din dorința de a ajuta și pentru că am întâlnit aici un grup de voluntari cu o inimă foarte mare.

Ce ne poți spune despre proiectele asociației?

Scopul acestei asociații este să le ofere copiilor instituționalizați și copiilor din familiile nevoiașe, șansa la educație, prin activități care implică dezvoltarea personală, socială și profesională. Toți copiii ar trebui să aibă șanse egale la educație și, prin proiectele pe care le desfășurăm, încercăm să le ușurăm accesul și să-i ajutăm susținându-i cât mai mult posibil. Organizăm anual trei evenimente majore: „Ziua Copilului”, „O șansă pentru educație” și „Evenimentul de Crăciun”. Evenimentele sunt organizate pentru un număr de 250-300 de copii instituționalizați sau proveniți din familii sărace. Pe lângă acestea, avem evenimente de mai mici dimensiuni care sunt destinate unui număr mai mic de copii, între 50-150, cum ar fi: „O zi la film”, „Calea de la beneficiar la voluntar” sau evenimente de informare, sensibilizare și dezvoltare personală.

De asemenea nu uităm nici de persoanele în vârstă din centre, zonele defavorizate și de fiecare dată când avem ocazia, ne organizăm și îi vizităm, le facem surprize și  stăm la taclale cu ei. Toți au multe povești de împărtășit și sunt bucuroși de oaspeți cu care să mai depăne din amintiri.

Care este cea mai frumoasă amintire a ta, dintre toate experiențele pe care le-ai avut alături de asociație?

Toate evenimentele sunt memorabile și sentimentele nu pot fi descrise folosind cuvinte, ele pot fi doar trăite și simțite. Un moment special pentru mine a fost când un copil, care despacheta dulciurile pe care tocmai le primise, a venit la mine și a vrut să-mi ofere una dintre surprizele găsite de el în pachet. A fost un moment și un gest neașteptat, plin de bucurie și am învățat multe din această lecție.

Care a fost cea mai frumoasă încurajare pe care ai primit-o?

Pe lângă încurajările pe care le primim de fiecare dată pentru activitățile noastre de la copii, părinți, profesori, îmi amintesc de un copil care a venit la mine într-o zi și mi-a spus că „atunci când va crește, ar vrea să fie la fel ca mine”. Am considerat că am primit un semn care mi-a arătat că sunt pe drumul cel bun.

Care este visul tău?

Îmi doresc să pot atrage cât mai mulți oameni / companii care să ne poată susțină în viitoarele noastre campanii pentru copiii, familiile lor sau vârstnicii care au nevoie de ajutor și împreună, prin ceea ce facem, să reușim să punem un „zâmbet colorat” pe chipurile lor.

Cum au arătat acțiunile de voluntariat în context pandemic?

Cred că nimeni nu se aștepta la dimensiunea pe care a luat-o pandemia, iar în contextul actual am fost nevoiți să schimbăm puțin profilul acțiunilor noastre și a modului în care le desfășurăm, pentru ca toată lumea să fie în siguranță până se vor liniști apele. De la evenimente cu 300+ beneficiari și voluntari strânși sub același acoperiș, am ajuns să mergem din poartă în poartă pentru a sprijini familiile și copiii defavorizați.

Care este cea mai mare satisfacție pe care o ai făcând voluntariat?

Trăirile pe le simți în momentul în care îi ajuți pe cei cu care soarta nu a fost prielnică, nu pot fi exprimate în cuvinte, iar bucuria sufletească este nemărginită! Vă invit pe toți, cu mic, cu mare să participați la acțiuni de voluntariat, însă este foarte important să simțiți și voi că vreți să faceți asta!

De ce s-ar apuca cineva de voluntariat? Ce sfat le dai celor care vor sa facă asta?

Voluntariatul nu este pentru toată lumea, de aceea v-aș sfătui să participați la două, trei acțiuni diverse de voluntariat, iar dacă reușiți să empatizați cu ce se întâmplă în timpul acelor acțiuni și cu oamenii implicați, înseamnă că sunteți făcut pentru voluntariat. Dacă nu aveți nicio trăire, înseamnă că trebuie să îi lăsați pe alții să o facă!